Racheta Orizont |
Romania in cursa spatiala
Racheta Orizont tinteste premiul X Prize
Autor: Silviu Pricope
Romania in cursa spatiala
In sfarsit, Romania reintra in topul cosmonauticii mondiale, dupa realizarea de exceptie a cosmonautului roman Dumitru Prunariu in anul 1981, prin initiativa unor tineri inimosi si pasionati din domeniul aeronauticii. Acestia au fondat in anul 1999 o asociatie care are menirea de "a promova proiecte aerospatiale si alte activitati legate de domeniul aerospatial civil" dupa cum se prezinta oficial ARCA (Asociatia Romana pentru Cosmonautica si Aeronautica), una din cele mai frumoase initiative romanesti din ultima perioada.
Aceasta organizatie non-guvernamentala a fost inregistrata oficial in anul 1999. Ea a luat nastere la initiativa unor studenti inimosi de la Facultatea de Inginerie Aerospatiala Bucuresti, in urma unei vizite la casa memoriala Hermann Oberth din Sibiu, supranumit "parintele zborului spatial". Acesta, alaturi de Constantin Tsiolkovsky si Robert Goddard, stabileste la sfarsitul secolului XIX - inceputul secolului XX, bazele teoretice si practice ale cosmonauticii. Fascinati de personalitatea acestui om de stiinta si motivati de traditia Romaniei in domeniul cosmonauticii, ARCA a decis ca a venit momentul sa se schimbe ceva in ceea ce priveste nivelul scazut al cercetarii aerospatiale din tara noastra. In ciuda bugetului mic din primii ani de existenta, Asociatia Romana pentru Cosmonautica si Aeronautica a reusit sa faca progrese notabile in acest domeniu, datorita pasiunii si stradaniei acestor tineri inimosi si pasionati.
X Prize
In 1994, Gregg E. Maryniak i-a dat lui Peter H. Diamandis o copie a cartii "Spiritul din St. Louis" (Spirit of St. Louis), scrisa de Charles Lindbergh. Dr. Diamandis a citit aceasta carte si si-a dat seama ca premiile aviatice au fost cel mai puternic "motor" in dezvoltarea unei industrii de 250 de miliarde de dolari, cum este cea aviatica in ziua de astazi. Diamandis a avut idea sa creeze un premiu in bani pentru dinamizarea calatoriilor spatiale, premiu gandit ca un mecanism de implementare a stravechiului vis al umanitatii de a calatori in spatiu.
In 1995 Diamandis a fondat fundatia X PRIZE cu sprijinul lui Byron K. Lichtenberg, Colette M. Bevis si Gregg E. Maryniak. Primele fonduri ale acestei fundatii au venit din partea lui Tom Rogers si John McLucas, X Prize avand sediul initial in Rockville, Maryland. Conceptele acestei initiative inedite au fost prima data formulate in paginile revistei Ad Astra Magazine (National Space Society).
In ultima parte a anului 1995, cautand o comunitate care sa imbratiseze ideile nobile ale fundatiei X Prize, fondatorii acesteia au fost prezentati comunitatii din St. Louis prin intermediul lui Doug King (nou promovat in functia de presedinte a Muzeului de Stiinta din St. Louis) si a lui Marc Arnold (partener al lui Diamandis si un om de afaceri de succes din acest oras). Amandoi au crezut ca acest proiect va aduce mai multa valoare St. Louis-ului. Acest oras fusese odata un centru important al industriei aerospatiale. Incepand cu anul 1904, cand Lindbergh a organizat aici Expozitia Mondiala, St. Louis a devenit un centru al inovatiilor aerospatiale. De exemplu, capsulele Mercury si Gemini destinate aterizarilor pe Luna in cadrul programului Apollo au fost proiectate si construite aici. Acesta a fost motivul pentru care fundatia X Prize a fost intampinata cu bratele deschise in acest oras, ca o initiativa ce promoveaza tehnologia inalta ajutand St. Louis-ul sa-si promoveze imaginea la nivel global.
Pe 18 Mai 1996, in fata unei multimi de camere de luat vederi, reporteri si spectatori, a fost anuntata cu mandrie crearea competitiei X Prize. Eforturile fondatorilor si organizatorilor fundatiei in cooptarea cator mai multi sponsori, precum si in strangerea de fonduri destinate marelui premiu s-au concretizat in sfarsit in in cea mai frumoasa initiativa privind domeniul aeronauticii si cosmonauticii. X Prize a devenit un premiu de 10 milioane de dolari destinat impulsionarii industriei turismului spatial printr-o competitie intre cei mai talentati constructori si proiectanti din lume. Acest premiu va fi inmanat echipei care va reusi prima:
- sa finanteze din fonduri private, construirea si lansarea unei navete spatiale (rachete) capabile sa transporte trei oameni la bord la o inaltime de 100 de km (62,5 mile);
- sa revina in siguranta pe Pamant;
- sa repete lansarea cu aceeasi naveta (racheta) in decurs de doua saptamani.
La acest concurs s-au inscris in acest an 24 de echipe din 7 tari, multe din ele avand o mare traditie in domeniul aerospatial sau fiind adevarate puteri economice in ziua de astazi (SUA, Anglia, Canada, Rusia, etc). De aceea este cu atat mai merituoasa participarea Romaniei la acest concurs prin intermediul echipei ARCA, cu atat mai mult cu cat, aceasta participare nu se bazeaza pe sprijinul statului, fiind vorba doar de fonduri private destinate construirii acestui vehicol spatial.
Participarea Romaniei la competitia X Prize
Pe 17 octombrie 2002, CNN anunta intrarea in competitia mondiala a echipei romane ARCA, care - dupa cum s-a exprimat Richard Stenger - "spera sa construiasca cea mai mare racheta construita vreodata in Romania".
Constructia vehicolului spatial a debutat intr-un atelier inchiriat din orasul Ramnicu Valcea. Aici s-au construit doar acele subansamble care nu necesitau o mare precizie de executie. Lipsa initiala de fonduri a asociatiei a facut ca doar pasiunea tinerilor implicati sa tina unita echipa. Mai tarziu, dupa mediatizarea corespunzatoare a initiativei lor, au aparut si sponsorii care au dorit sa se implice, lucru care a dus la crearea unui atelier propriu dotat cu unelte de inalta precizie. Rezultatele nu s-au lasat asteptate fiind realizate rezervoarele de inalta presiune si motoarele racheta.
Denumit Orizont, vehicolul spatial romanesc a fost descris de ARCA in urmatorii termeni: "Obiectivul nostru este sa cream un vehicul simplu, pentru asigurarea unei fiabilitati inalte si al unui nivel scazut al costurilor. Vehiculul ORIZONT are o lungime de 14 m, un diametru de 1,3 m si o greutate de 7000 kg. Motorul racheta, cu combustibil lichid, de 12000 daN, asigura propulsia. Motorul este racit prin ablatie si dispune de un sistem de alimentare prin dislocatie. Rezervoarele sunt realizate din materiale compozite. Deasupra rezervoarelor de combustibil se afla rezervorul de inalta presiune si compartimentul parasutei. Capsula este realizata din doua compartimente: cel presurizat, triloc, situat in partea inferioara si compartimentul de serviciu, aflat in varful capsulei. Compartimentul de serviciu, contine echipamente electrice/electronice si parasuta de recuperare."
Ca orice initiativa tehnologica care se respecta, racheta Orizont va fi testata inainte de lansarea oficiala. Deja au avut loc astfel de teste foarte importante, din care sunt demne de amintit: testul subteran de presiune a rezervorului de combustibil, construirea unui stand de testare al unui motor cu combustibil lichid, la care s-au obtinut rezultate incurajatoare in ceea ce priveste eroarea debitului combustibilului (mai mica de 3%), plus douazeci si unu de teste de propulsie (pana acum), incheiate cu succes. Inaintea de lansarea rachetei va avea loc un test final prin lansarea unui demonstrator tehnologic realizat la scara de 1:2, constituit dintr-o racheta nedirijata, dar stabilizata prin metode inertiale si aerodinamice; acest demonstrator fiind de asemenea capabil sa atinga inaltimea de 100 de km asa cum intentioneaza si Orizont.
Dupa cum prezinta constructorii rachetei Orizont, zborul acesteia va consta din urmatoarea secventa: "Vehiculul va fi lansat vertical de pe o rampa de lansare de 24 m inaltime. Viteza maxima atinsa va fi de peste 1300m/s. La 40 000 m inaltime, motorul se va opri, iar vehiculul va continua sa urce inertial pana la inaltimea de peste 100 km. Acceleratia nu va fi mai mare de 3,5 G, iar aceasta valoare va fi prezentata la finalul zborului propulsat. Intoarcerea la sol a vehiculului ORIZONT, se va face in doua parti separate. O piesa va fi racheta, iar o alta piesa va fi capsula. Ambele au un sistem de recuperare cu parasuta. Parasutele principale se vor deschide la inaltimea de 6000 m."
Nu putem decat sa dorim succes celor din Asociatia Romana pentru Cosmonautica si Aeronautica in frumoasa lor initiativa de a reprezenta Romania la acest concurs prestigios.
|
